Biserica Domniţa Bălaşa

Dincolo de Aleea Mitropoliei traseul continuă pe Bulevardul Unirii înspre Palatul Parlamentului, colosalul edificiu ceauşist, întrecut în dimensiuni doar de Pentagon-ul din Washinton. La câteva sute de metri distanţă de Piaţa Unirii, în dreapta aleii ce conduce spre Piaţa Constituţiei, un gang îngust deschide cale spre strada Sfinţii Apostoli. Pe locul blocului sfredelit de acest gang s-a aflat unul dintre marile hanuri bucureştene ce purta numele marelui ban Radu Golescu (1746-1818) care îl construise pe la începutul secolului al XIX-lea. Hanul – „o clădire mare, cu etaj, având numeroase prăvălii şi camere de locuit“, după cum spune istoricul George Potra – se afla în vecinătatea vechii case a boierilor Goleşti din mahalaua cu acelaşi nume unde îşi mai ridicaseră case şi alţi boieri de viţă aleasă: Ştirbeii, Creţuleştii, Manu, Fălcoienii, Cernovodenii. Era un bazar „pestriţ şi vioi“ unde prinseseră cheag „aproape cincizeci de negustori, care reprezentau aproape toate ramurile posibile de industrie şi comerţ“, după cum nota la 1849 germanul W. Derblich. În vremea ciumei şi holerei din 1831, în acest han a fost cantonat cel dintâi regiment de infanterie al Armatei române. Mai târziu hanul a intrat în proprietatea unui anume Nierescher care l-a demolat, iar în locul lui a ridicat o clădire nouă cu prăvălii şi care multă vreme a fost cunoscută drept „Pasajul Nierescher“.
Ieşind din gang în strada Sfinţii Apostoli avem în faţă Palatul de Justiţie, spre stânga un mic parc, iar către dreapta, străjuită de plopi înalţi, frumoasa biserică a Domniţei Bălaşa (1693-1752). Domniţa, cea de-a şasea fiică a lui Constantin Vodă Brâncoveanu şi a doamnei Marica primise acest loc – „livedea din prundul Dâmboviţei“ – drept moştenire de la mama sa, pe vremea lui Nicolae Mavrocordat când revenise în ţară după anii de cumpănă trăiţi în împărăţia turcească – fusese torturată şi aruncată în temniţă, iar apoi exilată în Caucaz. Retrasă în tihna „livedei“ îşi construise o casă şi-un mic paraclis, apoi o altă casă în care înfiinţase o şcoală şi la urmă un azil de bătrâni pe care l-a înzestrat cu întreaga ei avere căci nu avusese copii. Biserica a ieşit din mâna unor meşteri pricepuţi pe la 1751. Aflând-o cu temelia roasă de ape, gata să se prăbuşească, banul Grigore ultimul descendent din spiţa Brâncovenilor, o reface pe la 1831. Năruită de cutremurul de la 1838, e iarăşi clădită cu evlavie de nevasta banului, Safta Brâncoveanu ce îmbrăcase pe atunci haina monahală în vechea mănăstire a Văraticului. Nici această reînnoire n-a ţinut mult căci la 1881 ajunsese aproape în paragină, aşa că Bibeştii, moştenitorii Brâncovenilor o reconstruiesc din temelie după planurile arhitectului Alexandru Orăscu în chipul în care ni se înfăţişează şi astăzi. În acelaşi an, sculptorul Karl Storck a dăltuit în marmură de Cararra o frumoasă statuie înfăţişând-o pe Domniţă şi care împodobeşte astăzi curtea bisericii.
Din punctul în care ne găsim avem în faţă şi la stânga strada Sfinţii Apostoli. Capătul acesta de stradă aparţinea vechii mahalale a Prundului, unde „la 1682 a făcut biserică Teofan Schimonahul; a primit locuri de case de la Brâncoveanu, Cornea Banul Brăiloiu.“ (este vorba de biserica Sf. Nicolae din Prund, care se găsea, până la 1898, în curtea Spitalului Brâncovenesc)
Partea din faţă, a străzii, cea care desparte biserica Domniţa Bălaşa de Palatul de Justiţie era de fapt partea de început a Căii Rahovei, vechiul Pod al Calicilor, apoi, până la 1878, Calea Craiovei.

2 Responses to “Biserica Domniţa Bălaşa”

  1. From nasturas:

    care este povestea numelui Balasa?

    Posted on 06. Aug, 2010 at 12:55 pm #
  2. From alex:

    Balasa a fost una dintre fetele lui Constantin Brancoveanu… si este cea care a ctitorit prima biserica. Daca vrei iti pot spune care este povestea numelui Saftica (localitatea de pe DN1). Localitatea respectiva poarta numele de alint al unei alte fete a lui Constantint Brancoveanu pe care o chema Safta. Localitatea a luat nastere pe mosia Saftei. Tot aceasta Safta s-a casatorit cu Cretulescu sau Kretulescu si impreuna cu acesta este ctitora Bisericii Cretulescu din Piata Revolutiei. Cam astea ar fi povestile numelor Saftica si Cretulescu … cat despre Balasa … asa o chema pe ea …

    Posted on 31. Jan, 2011 at 8:19 pm #

Leave a Reply


6 × = doisprezece